Secretele caselor de protocol: excepționalul Bode, scos de la întreținere prin ordonanță de urgență
- Sub conducerea lui Marcel Ciolacu, Guvernul României a ajuns să dea ordonanțe de urgență în care se strecoară articole în interesul punctual al unei singure persoane. Un astfel de caz e cel al secretarul general al PNL, Lucian Bode.
- Chestiunea spinoasă care s-a cerut rezolvată cu maximă urgență, în mijlocul verii lui 2024, a fost costul chiriei și cel al utilităților unei vile de protocol pe care liderul liberal le avea de plătit, până atunci, din buzunarul propriu. Prin miracolul deciziei politice, toate aceste plăți îi revin acum Camerei Deputaților, în care Lucian Bode și-a asigurat, măcar până la alegeri, o funcție de vicepreședinte.
- Decizia favorizării lui Bode de către guvernul PSD-PNL e bine camuflată într-o ordonanță dedicată, la prima vedere, Palatului Împăratului, o altă vilă de protocol a cărei finanțare se asigură acum direct din bugetul de stat. Sub acest larg paravan, și-au găsit însă adăpost și interesele celui care e numărul 2 în PNL – un demnitar care nu mai are, de peste un an, funcție de ministru, dar care și-a păstrat privilegiile: stă încă într-o vilă de protocol și e păzit în continuare de SPP.
Un articol de lege cu dedicație
13 iunie 2024. În prima ședință de după alegeri, cu toată atenția publică îndreptată asupra neregulilor reclamate în secțiile de vot, Guvernul Ciolacu aprobă o ordonanță de urgență care trece inițial neobservată. Primă țintă e rezolvarea problemei cu finanțarea renovării unei importante vile a RA-APPS – cea din Aviatorilor, nr. 86 – în care statul galopează cu investirea a peste 7 milioane de euro.
În OUG 64/2024, se strecoară însă și un articol care îi vine mănușă, cel puțin pe moment, unui singur om: lui Lucian Bode. Astfel, demnitarii care ocupă locuințe de protocol nu mai trebuie să își plătească singuri chiria și utilitățile. O vor face, în locul lor, instituțiile în care au funcții. Adică statul.
Surse din interiorul Guvernului au explicat atunci pentru Recorder că decizia de la Palatul Victoria a fost luată țintit, avându-l ca beneficiar cert și imediat al noii reguli pe secretarul general al PNL. Un răspuns oficial al RA-APPS, deși lacunar, confirmă indirect această aserțiune.
Astfel, la întrebarea noastră despre ce funcții au și în ce instituții activează demnitarii care stau în prezent în casele statului, RA-APPS refuză să dea vreo informație precisă. Ne transmite totuși că, în fondul său locativ, sunt ocupate în prezent patru reședințe oficiale și o singură locuință de protocol. Așadar,cum reședințele oficiale beneficiază deja de acoperirea utilităților, noua măsură guvernamentală a scutirii de cheltuieli pentru ocupanții locuințelor de protocol i s-a aplicat, de a doua zi, unui singur chiriaș.
Și acesta este Lucian Bode. E un lucru demonstrat de o serie de documente semnate de el însuși, depuse în instanță și datate 2023 când, pentru câteva luni, secretarul general al PNL și-a schimbat domiciliul obișnuit de la Zalău în vila de protocol din București. Adresa exactă, consultată de Recorder în aceste documente, coincide cu cea a unei case din cartierul Dorobanți declarate în 2021, prin Hotărâre de Guvern, locuință de protocol.
Cine stă azi în vilele de protocol ale statului
Pentru a înțelege complicatul ecosistem al privilegiilor acordate demnitarilor, punctul de plecare e o ierarhie a caselor statului făcută la Guvern în anii 2000 și păstrată până azi. Astfel, casele cele mai râvnite sunt reședințele oficiale.
În general bine izolate și păzite de SPP, reședințele oficiale le erau destinate, acum două decenii, doar celor mai importanți oameni ai puterii: președintele, premierul, șefii celor două Camere ale Parlamentului și foștii șefi ai statului. Între timp, lista s-a extins și, dacă o cer, pot avea o astfel de casă și alți câțiva demnitari: președintele Curții Constituționale, șeful Curții Supreme, cel al Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Academiei Române, ca și președintele Curții de Conturi.
Azi, cele patru reședințe oficiale aflate în cartierele Primăverii, Dorobanți și Kiseleff le sunt atribuite președintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, fostului președinte Emil Constantinescu și lui Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților. Ion Iliescu are o casă cumpărată de la stat, tot în Primăverii, iar Traian Băsescu a fost scos din reședința oficială după ce instanța l-a declarat fost colaborator al Securității. Cu excepția foștilor șefi ai statului, obligați dintotdeauna să își plătească singuri facturile, nu și chiria, reședințele oficiale vin cu toate dotările și fără niciun cost din partea ocupantului.
Pe următoarea treaptă stau locuințele de protocol – vile mobilate și utilate, situate în imediata vecinătate a reședințelor oficiale. Le pot cere miniștrii, consilierii prezidențiali, președintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului și vicepreședinții Camerelor parlamentare dacă nu au deja proprietăți în București. Doar că, până la jumătatea lunii iunie, pentru a intra într-o locuință de protocol, toți aceștia își luau, prin contract, angajamentul de a suporta chiria impusă de RA-APPS, plus toate facturile curente. Cum locuințele de protocol sunt de obicei clădiri impunătoare și spațioase, costurile de întreținere sunt semnificative.
A treia și ultima treaptă e cea a locuințelor de serviciu – în general, apartamente centrale, cu suprafețe generoase, dar, de regulă, la bloc și cu mai puține dotări decât au vilele de protocol din Primăverii. Pentru miniștrii care preferă această opțiune, statul oferă o sumă fixă de aproape 7.000 de lei pe lună, suficientă pentru a acoperi toate cheltuielile.
Așa se face că, în ultimul deceniu, demnitarii s-au instalat, în general, în locuințe de serviciu și nu în case de protocol. Odată ajuns șef la Interne, Lucian Bode a considerat totuși că poate face notă discordantă, preferând, cu orice cost, statutul de locatar în zona zero a puterii. A ajuns astfel să fie singurul chiriaș al unei locuințe de protocol.
Începutul. Cum a devenit Lucian Bode chiriaș RA-APPS
Din informațiile obținute de Recorder, Lucian Bode a cerut și a primit casa din Dorobanți în 2021, pe când era ministru de Interne.
Aflată într-un perimetru foarte retras al cartierului Dorobanți, casa cu o suprafață utilă de 340 mp și garaj, construită în perioada interbelică, a fost locuită, timp de trei decenii, de familia ministrului Paul Niculescu Mizil. Până la finalul vieții, fostul demnitar comunist a ocupat etajul, iar fiica sa, Lidia, apartamentul de la parter pe care îl împărțea cu restul familiei. Inclusiv Marian Vanghelie a stat acolo, mai mulți ani, ca partener al deputatei de atunci Oana Mizil, nepoata lui Paul Niculescu Mizil.
În 2015, RA-APPS evacuează familia Niculescu Mizil și începe demersurile pentru a include această casă pe lista scurtă a vilelor destinate celor din primul cerc al puterii în România. E motivul pentru care Guvernul Dăncilă îi dă inițial statut de reședință oficială. Apoi, vila intră într-un amplu proces de reabilitare care durează până în 2020.
Preambulul. O casă amenajată în detaliu
Cum la acel moment era vorba de o reședință oficială, adică de o vilă destinată unuia dintre cei mai puternici oameni în stat, reabilitarea s-a făcut atent. Cu atât mai mult cu cât se află într-o așa-numită zonă protejată. Doar renovarea, fără desingn interior, a costat 500.000 de euro, iar contractul i-a revenit firmei ROTARY CONSTRUCȚII SRL, semnatară în acel an a mai multor contracte cu statul.
Constructorii au consolidat interiorul, au recondiționat pardoselile originale din parchet de lemn masiv, au pus marmură în băi, au schimbat uși, ferestre și candelabre, au ascuns instalațiile de aer condiționat și de încălzire în pardoseală sau sub măști de lemn masiv, au utilat de la zero bucătăria, au refăcut terasele după configurația inițială și au redat funcționalitatea șemineului din livingul de la parter.
Parterul a fost amenajat pentru primiri – are un living vast cu vedere spre curte, spațiu de dining și bucătărie, birou de lucru, birou și dormitor cu dressing pentru oaspeți. La etaj, vila are un apartament destinat în întregime familiei care o locuiește: două dormitoare care comunică, fiecare, cu un dressing, o baie și o terasă acoperită. În subsol s-a amenajat o spălătorie cu uscătorie, garajul a fost reconstruit, iar curtea – complet reamenajată, inclusiv prin refacerea unui mic bazin. Casa e supravegheată video printr-un sistem cu circuit închis.
În interiorul RA-APPS se vehicula, la acea vreme, ipoteza că lucrările de renovare sunt făcute pentru ca vila să îi fie oferită președintelui de atunci al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Doar că Ciolacu a primit, în final, o altă casă, în vecinătate, iar cea abia renovată a rămas liberă. Așa intră în scenă potențialul chiriaș Lucian Bode care nu era, totuși, decât ministru, așadar nu putea primi o casă cu poziție, statut și dotări de reședință oficială.
Problema se rezolvă printr-o hotărâre de Guvern, în iunie 2021, iar vila abia renovată și amenajată e coborâtă, peste noapte, de la statutul de reședință oficială la cel de locuință de protocol. Propunerea o face chiar RA-APPS, prin sucursala de la București (SAIFI), condusă și atunci, ca și acum, de un liberal: Adrian Suvac. Printr-o adresă oficială, SAIFI cere Guvernului să retrogradeze vila cu argumentul că n-ar prezenta interes pentru cei care au dreptul la reședință oficială, pe când, în rândul miniștrilor ar exista „numeroase solicitări”.
Teza avalanșei de solicitări e îndoielnică întrucât în guvernul de atunci s-a pus din start problema limitării privilegiilor pe care miniștrii să le solicite, începând cu dispozitivele SPP și terminând cu casele de protocol. Am contactat, de altfel, mai mulți miniștri care l-au avut pe Lucian Bode coleg în guvern și niciunuia dintre cei cu care am stat de vorbă nu i-a fost oferită, în aceeași perioadă, vreo vilă de la RA-APPS.
Continuarea. Aranjarea unui alt post convenabil
Testul puterii pe care a ajuns să o aibă secretarul general al PNL s-a dat însă în iunie 2023. Ca urmare a suspiciunilor de plagiat în teza de doctorat, dezvăluire făcută de jurnalista Emilia Șercan, Lucian Bode nu mai prinde un post de ministru la rotația guvernamentală din vara acelui an. Un moment important pentru un demnitar care riscă să-și piardă astfel nu doar funcția, ci și privilegiile asociate acesteia, precum casa din Dorobanți în care se instalase cu soția.
Așa că Lucian Bode găsește o formă prin care să-și asigure, pe mai departe, dreptul la vilă și la paza SPP pe care o primesc azi nu mai mult de 17 demnitari în funcție, conform unui răspuns oficial al instituției. În ultima sa zi de mandat ca ministru, pe 14 iunie 2023, la Parlament se eliberează, prin demisia lui Florin Roman în plină sesiune parlamentară, funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților rezervată, prin algoritm politic, PNL. Practic, grupul deputaților liberali îi cere lui Roman să se dea la o parte pentru ca funcția sa să îi revină altcuiva – lui Lucian Bode.
Ceea ce părea doar o compensație politică pentru evitarea prăbușirii bruște de la funcția de ministru de Interne la statutul de simplu parlamentar, era, de fapt, și calea spre o demnitate publică din care Lucian Bode poate păstra locuința de protocol și dispozitivul de protecție. Ca ministru avea așadar vilă, protecție SPP, dar și responsabilități. Ca vicepreședinte al Camerei Deputaților, rămâne doar cu privilegiile. La care se adaugă, de curând, și acoperirea de către stat a tuturor costurilor cu chiria și întreținerea casei din Dorobanți.
L-am contactat pe Lucian Bode pentru o explicație a situației excepționale în care se află: singurul ocupant al unei locuințe de protocol și unic beneficiar al unui articol care îl scutește de orice cheltuieli întreținere, aprobat prin ordonanță de urgență.
REACȚIA LUI LUCIAN BODE
Notă: Din rațiuni de protecție a datelor personale, Recorder a ales să nu menționeze explicit adresa la care se află locuința de protocol a lui Lucian Bode.
